Cum să foloseşti corect un card de credit / card de cumpărături ?

Opinie

Ştiu că prin acest articol am depăşit puţin aria de acoperire a site-ului nostru, însă avem foarte mulţi cititori ce folosesc un astfel de produs bancar în achiziţia de electronice sau electrocasnice şi în urma articolului cu cardul de credit de la Orange am primit numeroase reacţii legate de acest tip de card, reacţii în urma cărora mi-am dat seama că acest card de credit este înţeles puţin greşit.

Prin informaţiile ce urmează să le prezint vreau să ajut cititorii să înţeleagă principiile de funcţionare ale acestui tip de card şi cum îl pot folosi în favoarea lor şi nu în favoarea băncii (te poţi duce uşor dintr-o extremă în alta).

Cardul de credit cunoscut şi drept cardul de cumpăraturi este în realitate o linie de credit pe care banca o acordă unui cetăţean pe baza veniturilor sale. Fiecare bancă are limite minime şi maxime de acordare, iar de cele mai multe ori linia de credit este oferită în funcţie de salariul net (pot fi oferite limite maxime de până la 3, 5 sau chiar 6 salarii). Principiul de funcţionare este similar şi pentru pensionari (în cazul lor fiecare bancă are şi o limitare de vârstă), iar pentru cei cu statut special (marinari, şoferi etc.) se analizează cererea punctual pe baza dovezilor de venituri.

Exemplu: dacă ai un salariu net de 1500 lei, poţi primi o limită maximă de 3 / 5 / 6 ori acest salariu. Pentru salariile foarte mari, se foloseşte pragul limită acceptat de banca respectivă (20.000 lei / 22.500 lei / 25.000 lei, depinde de fiecare bancă în parte).

După ce am primit limita de bani şi cardul, aceştia pot fi folosiţi oricând astfel:

1.Plata în rate fără dobândă – puteţi achiziţiona produse de la magazinele partenere plătind preţul produsului împărţit în mod egal la un număr limitat de luni (atenţie că ratele nu pot fi negociate în magazine, acestea sunt stabilite în prealabil de bancă şi comerciant).

Exemplu: cumpăr un smartphone de 1000 lei de la un retailer cu care banca mea a negociat rate pe 3 / 6 / 9 luni. Asta înseamnă că eu pot cumpăra acel smartphone la preţul întreg sau în 3 / 6 / 9 rate egale (eu aleg varianta). Dacă aleg opţiunea cu 6 rate, voi plăti timp de 6 luni o rată de 166.66 lei.

Fiecare bancă are o dată scadentă până când pot plăti acea rată. Dacă o fac până în acea zi (inclusiv), nu plătesc nimic în plus. Dacă am întârzieri se percepe dobândă pentru fiecare zi de întârziere calculată la rata întârziată. Dobânzile sunt de obicei de peste 20% (cele mai dese sunt 24%, 25% sau 27%) / anual. Formula de calcul în linii mari este suma neachitată x dobânda x numărul de zile întârziere / 360 x 100.

Exemplu: în cazul nostru avem ca dată scadentă ziua de 15 ale lunii. Dacă plătim cei 166.66 lei în fiecare lună până pe 15 inclusiv, nu plătim nimic. Dacă într-o lună întârziem şi plătim rata pe 25, vom plăti şi dobândă penalizatoare (să zicem că avem o dobândă de 24% / an, formula este: 166.66 lei x 24 x 10 / 360 x 100 = 1.11 lei dobândă (deci pentru cele 10 zile de întârzieri plăteşti o dobândă de 1.11 lei).

Dacă plătim ultimele două rate pe 25 ale lunii viitoare, avem următorul calcul:

  • 66 lei x 24 x 40 / 360 x 100 = 4.44 lei dobândă pentru rata întârziată 40 de zile;
  • 66 lei x 24 x 10 / 360 x 100 = 1.11 lei dobândă pentru rata întârziată 10 zile.
  • Total dobândă penalizatoare: 5.55 lei.

Şi tot aşa. Atenţie că dacă nu îţi plăteşti ratele o perioadă anume, banca îţi poate bloca cardul temporar sau chiar definitiv (pentru a evita acest lucru trebuie să plăteşti un minim din sumă, de obicei o valoare cuprinsă între 5 şi 15% din suma folosită).

2.Plata integrală cu cardul de credit – chiar dacă plata în rate fără dobândă este cea mai avantajoasă facilitate oferită de un astfel de card, la nevoie poţi plăti şi preţul întreg al unui produs. Fiecare card de credit are o perioadă de graţie, adică o perioadă până când poţi pune banii înapoi fără a plăti dobândă. Această perioadă de graţie este cuprinsă în general într-un maxim de 45 şi 55 de zile. Dacă plăteşti în acest interval pui la loc exact cât ai consumat, după acest interval se percepe dobândă.

Exemplu: ai un card cu o perioadă de graţie de 45 de zile. Ciclul de tranzacţionare începe pe 1 aprilie şi se încheie pe 30 aprilie, iar perioada de graţie ţine până pe 15 mai (45 de zile). Tu faci o plată pe 10 aprilie de 1000 lei, adică ai la dispoziţie 35 de zile (până pe 15 mai) să îi pui la loc fără dobândă. Dacă cei 1000 lei îi pui la loc pe 30 mai, plăteşti următoarea dobândă (păstrăm tot 24%): 1000 lei x 24 x 50 (zile în care te-ai folosit de bani) / 360 x 100 = 33.33 lei dobândă.

Dacă să spunem că pe 5 mai achiţi 500 lei din cei 1000 datoraţi, iar restul de 500 lei îi plăteşti pe 30 mai, banca îţi calculează dobânda pentru întreaga perioadă astfel:

  • 500 lei x 24 x 25 (zile în care te-ai folosit de bani) / 360 x 100 = 8.33 lei dobândă;
  • 500 lei x 24 x 50 (zile în care te-ai folosit de bani) / 360 x 100 = 16.66 lei dobândă;
  • Total dobândă penalizatoare: 24.99 lei.

Două lucruri importante de menţionat: dobânda nu se percepe decât dacă puneţi toţi banii folosiţi înapoi până la expirarea perioadei de graţie (dacă plătiţi doar o parte, aţi văzut că se calculează dobândă la toate zilele în care banii nu au fost în cont) şi atenţie la retragerile de numerar (pe lângă comisionul fiecărei bănci de retragere numerar de la bancomat, unele bănci percep dobândă din prima zi de ridicare cash, verificaţi înainte).

V-am pierdut puţin pe drum ? Rezumat.

Cardul de credit este foarte bun dacă îl ai în control: îţi plăteşti ratele la timp sau pui la loc întreaga sumă utilizată în perioada de graţie. Dacă faci acest lucru NU VEI AVEA NICIUN COST SUPLIMENTAR (doar costul de administrare anual standard).

Ce nu trebuie să faci dacă nu este neapărat nevoie ?

  • Nu retrage bani de la bancomat (ai şi comision de ridicare, iar în unele cazuri dobânda se percepe din prima zi de retragere);
  • Nu folosi banii de pe cardul de credit pentru a plăti alte datorii (vei intra şi mai mult în datorii);
  • Nu plăti suma minimă de plată (aceasta este doar pentru a nu îţi bloca plasticul (cardul) – pentru restul sumei dobânzile curg. Încearcă să plăteşti suma întreagă);
  • Nu te lăsa dus de val şi nu cumpăra device-uri mult prea scumpe, unele pe care poate nu ţi le permiţi (rişti să nu poţi susţine ratele şi vei plăti dobânzi).

În concluzie, cardul de credit este foarte bun dacă îl utilizezi cu cap şi calculat. Dacă plăteşti totul la timp, nu ai de ce să îţi faci griji.

PS: majoritatea băncilor promovează intensiv ideea că dacă plăteşti cu cardul de credit, primeşti înapoi un mic procent din cumpărătură. Dacă nu există o înţelegere fermă cu un comerciant, de obicei suma întoarsă este în medie de 0.3%. Suma este foarte, foarte mică şi dacă nu eşti organizat şi nu faci rulajul la timp, rişti să plăteşti dobândă aiurea în gară. Nu are rost să te complici.

PS 2: costurile unui card de credit folosit corect ar trebui să fie taxa de emitere a plasticului (15 – 20 lei) plătibilă o singură dată, dar poate să fie şi 0 în diverse campanii promoţionale şi taxa anuală de administrare (aceasta poate varia de la 20 lei până la 200 lei, depinde de tipul cardului). ATÂT.

Despre autor

Cosmin Mușat

Editor la Gadget.ro din anul 2012, pasionat de tot ce înseamnă tehnologie de ultimă oră. Scrie despre cele mai noi informaţii din lumea IT&C, review-uri, gadget-uri nonconformiste etc. Utilizează OnePlus 7 Pro, Acer Aspire V3-571G și Nikon D3300.